「強制臓器摘出の阻止と撲滅に関する世界宣言」をダウンロードする(各種言語版)

DECLARAȚIA UNIVERSALĂ PRIVIND COMBATEREA ȘI PREVENIREA RECOLTĂRII FORȚATE DE ORGANE

Preambul ÎNTRUCÂT Declarația Universală a Drepturilor Omului recunoaște demnitatea inerentă și drepturile egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane ca fiind fundamentul libertății, justiției și păcii în lume, iar toate statele s-au angajat să realizeze promovarea respectului universal și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar toate statele au ajuns la o înțelegere comună a acestor drepturi și libertăți, care este de cea mai mare importanță pentru realizarea deplină a acestui angajament; ÎNTRUCÂT, pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice a realizat că fiecare stat parte la prezentul pact se angajează să respecte și să asigure tuturor indivizilor aflați pe teritoriul său și sub jurisdicția sa drepturile recunoscute în prezentul pact, fără deosebire de nici un fel, precum rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opiniile politice sau de altă natură, originea națională sau socială, averea, nașterea sau orice alt statut, iar individul, care are îndatoriri față de alți indivizi și față de comunitatea căreia îi aparține, are responsabilitatea de a depune eforturi pentru promovarea și respectarea drepturilor recunoscute în acesta; ÎNTRUCÂT, având în vedere Convenția pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei: Convenția privind drepturile omului și biomedicina (1997, ETS nr. 164) și Protocolul adițional la Convenția privind drepturile omului și biomedicina referitor la transplantul de organe și țesuturi de origine umană (2002, ETS nr. 186) ÎNTRUCÂT consimțământul liber, voluntar și în cunoștință de cauză este o condiție prealabilă pentru donarea de organe în condiții etice, iar organizațiile medicale internaționale afirmă că deținuții, privați de libertate, nu sunt în măsură să își dea consimțământul liber și că practica prelevării de organe de la deținuți reprezintă o încălcare a orientărilor etice în medicină; ÎNTRUCÂT Comitetul ONU împotriva torturii și raportorul special al ONU pentru tortură și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acuzațiile privind prelevarea de organe de la prizonieri și au solicitat guvernului Republicii Populare Chineze să crească responsabilitatea și transparența sistemului său de transplant de organe și să îi pedepsească pe cei responsabili de abuzuri; ÎNTRUCÂT guvernul Republicii Populare Chineze nu a reușit să justifice în mod adecvat sursele de prelevare a organelor atunci când Manfred Nowak, fostul raportor special al Organizației Națiunilor Unite pentru tortură și alte forme de cruzime, a solicitat informații, tratamente sau pedepse inumane sau degradante; ÎNTRUCÂT, având în vedere că scopul Convenției Consiliului Europei împotriva traficului de organe umane este de a preveni și de a combate cazurile în care prelevarea este efectuată fără consimțământul liber, informat și specific al donatorului în viață sau decedat sau, în cazul donatorului decedat, fără ca prelevarea să fie autorizată în conformitate cu legislația sa internă și prin incriminarea anumitor acte, de a proteja drepturile victimelor, precum și de a facilita cooperarea națională și internațională în ceea ce privește lupta împotriva traficului de organe umane; ÎNTRUCÂT, în 2019, Tribunalul pentru China, un tribunal internațional independent, înființat la Londra și prezidat de Sir Geoffrey Nice QC, care a lucrat la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie și a condus urmărirea penală a lui Slobodan Milosevic, a concluzionat că uciderea deținuților din China pentru transplanturi de organe continuă, iar printre principalele victime se numără adepții încarcerați ai disciplinei spirituale Falun Gong, iar comiterea de crime împotriva umanității împotriva Falun Gong și a uigurilor a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă; RECUNOSCÂND că, pentru a combate și preveni în mod eficient crimele împotriva umanității prin recoltarea forțată de organe, ar trebui încurajată o strânsă cooperare internațională. Articolul 1 (1) Ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și ar trebui să acționeze unele față de altele într-un spirit de fraterni- tate. (2) Orice persoană are dreptul la viață, la libertate și la siguranța persoanei. Articolul 2 (1) Orice persoană se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate în Decla- rația Universală a Drepturilor Omului, fără deosebire de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine națională sau socială, avere, naștere sau orice altă situație. (2) Nu se face nicio distincție pe baza statutului politic, jurisdicțional sau internațional al țării sau al teritoriului din care face parte o persoană, indiferent dacă este independentă, sub tutelă, care nu se auto-guvernează, sau supusă oricărei alte limitări a suveranității. Articolul 3 (1) Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și mani- festa religia sau convingerea, singură sau împreună cu alte persoane, în public sau în parti- cular, prin învățătură, practici, venerare și practicarea de ritualuri. (2) Uciderea prizonierilor vulnerabili în scopul recoltării și vânzării organelor lor pentru transplant este o încălcare flagrantă și intolerabilă a dreptului fundamental la viață. Articolul 4 Toate guvernele trebuie să combată și să prevină recoltarea forțată de organe prin prevede- rea incriminării anumitor acte și să faciliteze urmărirea penală a recoltării forțate de organe, atât la nivel național, cât și internațional. Articolul 5 (1) Toate guvernele trebuie să ia măsurile legislative și de altă natură necesare pentru a considera prelevarea de organe umane de la donatori în viață sau decedați drept in- fracțiune penală în legislația națională, atunci când aceasta este comisă cu intenție, atun- ci când prelevarea este efectuată fără consimțământul liber, informat și specific al dona- torului în viață sau decedat sau, în cazul donatorului decedat, fără ca prelevarea să fie autorizată în temeiul legislației naționale. (2) Fiecare donator de transplant de organe ar trebui să își dea consimțământul în scris pen- tru donare. Aceste consimțăminte ar trebui să fie disponibile pentru a fi inspectate de către oficialii internaționali din domeniul drepturilor omului. Articolul 6 Toate guvernele trebuie să ia măsurile legislative și de altă natură necesare, în conformitate cu principiile legislații naționale, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor în vederea combaterii și prevenirii recoltării forțate de organe, în conformitate cu convențiile internaționale relevante aplicabile. Articolul 7 Toate guvernele cooperează între ele, în conformitate cu convențiile internaționale aplica- bile relevante și cu instrumentele și acordurile regionale convenite pe baza unei legislații uniforme sau reciproce și cu legislațiile lor naționale, în cea mai mare măsură posibilă, în scopul anchetelor sau al procedurilor privind infracțiunile în vederea combaterii și preve- nirii recoltării forțate de organe în conformitate cu convențiile internaționale. Articolul 8 Toate guvernele vor îndemna partidul-stat al Chinei să înceteze represiunea, încarcerarea și maltratarea practicanților Falun Gong și a oricăror alți prizonieri de conștiință; să înceteze recoltarea forțată de organe a tuturor prizonierilor; să deschidă toate centrele și lagărele de detenție pentru o anchetă internațională liberă și independentă a infracțiunii de recoltare forțată de organe. Articolul 9 Toate guvernele trebuie (1) să îndemne cadrele medicale să descurajeze în mod activ pacienții lor să meargă în China pentru operații de transplant; (2) să îndemne cadrele medicale să nu ofere cursuri de formare în domeniul chirur- giei de transplant sau să nu ofere aceeași formare în țările lor medicilor sau perso- nalului medical chinez; (3) să îndemne revistele medicale să respingă publicațiile despre "experiența chi- neză" în medicina de transplant; (4) să nu acorde vize cadrelor medicale chineze care doresc să urmeze cursuri de formare în domeniul transplantului de organe sau de țesuturi în străinătate; (5) să nu participe la seminarii, simpozioane sau conferințe internaționale ale medi- cilor chinezi în domeniul transplantului și al chirurgiei de transplant. Articolul 10 Toate guvernele interzic intrarea în țară a oricărei persoane despre care se știe că participă direct sau indirect la recoltarea forțată de organe. Articolul 11 Fiecare țară sau jurisdicție trebuie să asigure accesul echitabil al pacienților la serviciile de transplant pentru a colecta, analiza și schimba în mod adecvat informații legate de organele umane obținute în mod ilicit, în cooperare cu toate autoritățile competente, și să furnizeze informații pentru a consolida formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și a funcțio- narilor competenți. Articolul 12 Fiecare țară sau jurisdicție ar trebui să promoveze campanii de sensibilizare cu privire la caracterul ilegal al recoltării forțate de organe. Articolul 13 Punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei Declarații se asigură fără discriminare pe mo- tive de sex, rasă, culoare, limbă, vârstă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere, orientare sexuală, stare de sănătate, handicap sau orice alt statut. 26 septembrie 2021